repetarea a ajuns un fel de dumnezeu neoficial, la care e obligatoriu sa te inchini, ca altfel nu faci ceea ce trebuie, e ceva de speriat. in fond, acolo unde vezi ca e nevoie sa repeti zilnic, acolo disparitia cauzei duce la disparitia efectelor. inclusiv in mistica si in ascetica: tot ce e pe baza de repetitie se pierde cand repetitia inceteaza. dar ce ramane cand repetitia inceteaza? ramane o amintire vaga, daca ramane si aia.