suntem educati sa cautam unele experiente, sa le repetam si sa le evitam pe altele. Dar sunt si alte puncte de plecare, care implica ideea forta de a nu cauta nici un fel de experiente. Cautarea experientelor este si cea mai importanta sursa de suferinta din viata individului european, mai ales.
cine cauta experiente, sau sa le repete, nu are cum evita frustrarea.
totul pornind de la faptul ca suntem educati de mici sa cautam sau sa evitam experiente. totul se invarte in jurul experientelor cu care eventual sa ne laudam in fata celorlalti.
lipsa de exactitate este o ușă prin care intri in lumea intunericului. dar si usa prin care iesi din ea
lipsa de exactitate, foarte folositoare si in ascetica nu numai in viata
1) la spovedanie, incheiere: acestea si mai mult decat acestea am facut. [poate am uitat ceva, poate ma mai necajesc altele mai vechi, astea intra aici]
2) la pomenirea la liturghie: numele+ cu tot neamul. asa intra toti, indiferent ce pacate au facut, sau ce orientare religioasa ar avea, de exemplu]. pentru cine intelege, lucrul acesta este aur
3) in ascetica, parintele duhovnicesc: fă metanii cât poți. daca ucenicul intreaba: cat, mai exact? raspunsul este tot fara exactitate: atunci fă până nu mai poti.
lipsa de exactitate in lucrurile importante vine moderată de acrivie, precizie, in alte lucruri- tot importante.
Multi se ineaca intr-un râu sau in mare pentru că inoata repede(pierd energie foarte repede) si inoata spre un punct anume de pe tarm.
ceea ce trebuie sa faca este sa inoate incet in directia malului râului sau țărmului mării, si vor vedea ca ajung la mal, nu contează unde.
Dacă simți că nu mai poți, cea mai bună metodă este să te întinzi pe spate, cu urechile în apă și mâinile întinse, și pur și simplu să plutești până îți reglezi respirația.
Practic, supraviețuirea depinde de calm și de acceptarea faptului că malul te va primi unde vrea curentul, nu unde vrei tu.
Subscribe to:
Posts (Atom)