cand lucra, canta si se ruga. dadea de pomana din banii pe care ii castiga, lucra pentru saraci fara sa ia bani, mai veneau si oameni saraci carora le murise cineva din familie, nu le lua bani pentru sicriu
in manastire avea un strung cu pedala, facea diferite obiecte, chiar si litiere de lemn. facea si cutite pentru taiat hartia, din lemn de dafin. Scria pe ele citate din St Scriptura si le dadea de pomana. vezi si St Nectarie din Eghina care scria citate folositoare pe pungutele de tutun, cand lucra la o tutungerie in Istanbul era indemanatic, foarte priceput, neobosit. nu-i placea incetineala la lucru, spunea: omul priceput e apreciat, barbatul fara pricepere este dispretuit
cand era calugar in Sinai, facea iconite sculptate cu proorocul Moise primind Decalogul. St Paisie a fost autodidact in sculptura, lucra frumos, cu evlavie si rugaciune.
cand locuia langa la o coliba langa manastirea Stavronikita, facea stante de otel, negativul icoanei de lemn, cauta in padure copaci potriviti, ii taia cara pe umeri lasa la uscat, taia felii cu fierastraul, pe care le slefuia. Incalzea stantele la foc, le punea pe lemnul pregatit, le strangea cu o presa manuala. Chipurile se intipareau pe lemn si primeau o infatisare placuta. Invata si pe alti parinti acest lucru de mana si chiar le daruia stante gata facute
St Paisie aghioritul: " chipurile sculptate ale lui Hristos Rastignit si ale celorlalte persoane sa fie ca si cele firesti, dar mai ascetice, ca sa arate duhovnicescul, Hristos sa nu aiba burta, cu atat mai mult cu cat pe cruce era flamand"
odata a vazut pe un ucenic al sau cum impletea metanii, a invatat si el, de atunci a inceput sa impleteasca mereu, mecanic, chiar si cand vorbea cu oamenii, dadea de pomana acele metanii. cumpara metanii de la pustnicii saraci si le dadea si pe acelea de pomana
nevoile lui personale erau foarte mici, rar vindea lucru de al sau de mana.
icoanele sa fie bune, caci o icoana buna tine vesnic, cand o privesti sa simti cum primesti mangaiere, sa iti poti deschide inima in fata ei
