- Odata un vizitator a ajuns infrigurat la Coliba St Paisie aghioritul din Athos, iar St Paisie l-a intrebat: ce sa-ti dau, fiule? ...dupa ce a cautat in chilie si nu a aflat nimic, i-a dat flaneaua pe care o purta...de indata ce a plecat vizitatorul, a venit cineva si i-a adus un pachetel in care era o flanea
- Altadata era atat de bolnav incat credea ca o sa moara. Atunci si-a pus pe el schima parintelui Tihon, fostul lui duhovnic, si a simtit atat de mult har incat dintr-odata s-a aflat in afara chiliei sale, invaluit in lumina si vedea toate cu alti ochi. Pasarile, pestii, planetele, intreg universul ii spuneaU: pe toate acestea le-a facut Dumnezeu pentru tine, omule"
- St Paisie spunea: cand sunt bolnav, nu vreau pe nimeni, ca astfel sa ma mangaie Dumnezeu. Se simtea mai sigur in bratele lui Dumnezeu decat un copil in bratele mamei sale. Dumnezeu ii dadea tot ce avea nevoie ca unui fiu al Sau, de obicei fara sa trebuiasca sa Il roage pentru ele, de la cele mai mici lucruri pana la cele mai necesare...
St Paisie aghioritul spunea:
Omul sa actioneze pana la un punct. Apoi sa Il lase pe Dumnezeu, sa avem incredere desavarsita in El.
- Nadejdea niciodata nu rusineaza. Ea l-a insotit pretutuindeni in viata. In intuneric si in ceata vorbea de vreme senina
- Daca dai, iti da si Dumnezeu.
- Altul tine fraul. Dumnezeu are ultimul cuvant. Toate vor merge bine cu harul lui Dumnezeu.
- Dumnezeu nu ingaduie sa se faca vreun rau daca nu iese din aceasta un bine. Alteori ingaduie ca cel putin sa fie impiedicat un rau mai mare.