Un frate oarecare a mers intr-un loc la un parau, ca sa ia apa si a gasit acolo o femeie spaland camasi in parau si prin lucrarea diavolului indata a cazut cu dansa in pacatul curviei. Dupa savarsirea pacatului, luand apa in vasul sau, a plecat sa mearga la chilie cu apa.
Iar diavolul vrand sa-l arunce in deznadajduire, ii aducea ganduri rele inainte, zicandu-i asa : o, ticaloase, pentru ce mai mergi tu acum la chilia ta, fiindca pacat mare ai facut si l-ai maniat pe Dumnezeu atat de mult, incat nu mai este nici o nadejde de mantuirea ta; ci mai bine de acum du-te in lume !
Fratele cunoscand ca aceste ganduri sunt sfaturi ale vrajmasului, care vrea pana la sfarsit sa-l insele si sa-l piarda, a zis catre acele ganduri : de unde ati venit voi la mine si ma indemnati sa ma deznadajduiesc si sa ma duc in lume ? Nu va ascult, nici nu voi face dupa sfatul vostru, ca nu am gresit nimic. Insa de am gresit, iarasi este pocainta si milostivirea lui Dumnezeu este gata pururea. Asa mergand la chilia lui, sedea in liniste, rugandu-se lui Dumnezeu si pazindu-si oranduiala sa nesmintita, dupa obiceiul sau, rugandu-se lui Dumnezeu cu lacrimi, cu plangere si cu suspinare pentru iertarea pacatului.
comentarii:
1 avem aici sfidarea evidentei! . omul a gresit . gandurile ii spun: ai gresit. omul spune : nu am gresit nimic! asa se face! patericul egiptean se invarte in jurul greselii omului: dar ai obligatia de a recunoaste ca ai gresit doar in fata subiectului transcendent : Dumnezeu sau omul. atat. restul creatiei vine sa te incurce si are alte planuri. sa te mentina in lume, sa te inece in greseala
2 smerenie doar in fata Tatalui ultratranscendent si in fata oamenilor , transcendenti si ei. nimic mai mult dar nici mai putin !!!. se sfideaza si dispretuiesc gardienii legii, zica ce-or zice.
3 milostivirea lui Dumnezeu este gata pururea.adica iarta de fiecare data. omul a plans in fata lui Dumnezeu si a fost iertat.
