un om indracit suferea foarte mult inca de la doiseprezece ani. dupa fiecare exorcism pe care i-l citeau, simtea ca si cum l-ar fi batut cineva.[btw unii au simtit ca si cum i-ar fi batut cineva cand au citit Patericul prima oara]. in 1995, duhovnicul lui a hotarat sa mearga la Suroti la priveghere, omul a inceput sa simta un razboi cumplit inca dinainte...
la Suroti, la priveghere, s-a asezat in mijlocul bisericii, in jurul sau monahiile. La Slujba de Sfintire a apei, de dupa priveghere, s-a salbaticit omul foarte tare si l-au dus sa sarute Moastele St Arsenie. A simtit un foc, o vapaie. Apoi a spus Pai...Pai, starete l-a intrebat: Paisie?. omul a dat din cap ca da. Apoi s-a salbaticit din nou foarte tare si a inceput sa strige. L-au dus la mormantul St Paisie, acolo a strigat de trei ori Sfant!, a inceput sa fuga, l-au prins si l-au intins cu sila pe mormantul St Paisie,
atunci omul l-a vazut pe St Paisie cum s-a ridicat de la mijloc in sus ca si cum s-ar fi trezit din somn, era ca atunci cand traia. atunci St Paisie i-a pus mana pe frunte, si in aceeasi clipa a vazut cum i-a iesit un fum negru din gura. S-a linistit total, dar durerea fizica nu disparuse imediat. A adormit si dupa o vreme s-a trrezit si a spus: ma doare tare. Timp de patruzeci de zile a simtit o bucuire atat de mare incat plangea mereu
