St Paisie a rupt legatura cu rudele sale: nu o mai numea mama pe mama sa, desi o iubea foarte mult, ci o numea mama si o iubea ca pe o mama duhovniceasca pe doamna Elena la care gazduia
nu manca mancarea pe care i-o trimitea mama sa daca isi dadea seama ca e de la ea, ciorapii impetiti de sora sa Cristina nu ii purta
de ce? il interesa sa dobandeasca instrainarea, care e prima virtute a monahilor
nu mai mergea la casa parinteasca pentru ca lasase parintii pentru dragostea lui Hristos, si promisese acest lucrur, de atunci incolo parintii, fratii si rudele lui erau lumea intreaga
desi l-a vizitat fratele sau in Athos, nu a mers cu el sa se inchine la manastirea Iviron, ci doar le-a aratat cum se ajunge acolo de la schitul in care locuia si unde venise in vizita. fratele sau a plecat plangand, era evlavios dar nu intelegea ce inseamna calugaria
altadata a venit un alt frate mai mare la el, au vorbit afara la poarta, dar nu a primit darurile de la ei si nici nu i-a invitat inauntru, desi erau obositi.
o singura data si-a gazduit un nepot, acela avea probleme duhovnicesti, ar fi primit si un strain in daca era aflat in situatia aceluia. si zicea: ce nepot? marinarul are ogoare?
de-abia a primit-o pe sora lui la Suroti si a vorbit cu ea un minut, fratii lui au venit si inainte de adormirea sa sa il viziteze dar i-a certat: " de ce ati venit? aici e manastire
s-a ridicat si a ramas pana in ultima clipa mai presus de sentimentele si de legaturile sale de rudenie
facea aceasta nu din ura sau din dispret, ci pentru a-i trata si iubi pe toti oamenii la fel, asa cum vrea Hristos
se instrainase atat de mult de familia sa incat la un moment dat a spus: "acum nu mai stiu care dintre cei sapte frati ai mei traiesc"
chiar daca ajunsese sa ii vada pe toti oamenii la fel, continua sa nu mai aiba nici o legatura cu rudele sale si ca sa nu dea prilej de sminteala monahilor mai tineri si mai slabi duhovniceste. spunea. nu trebuie sa fim legati sufleteste de rude, noi monahii, monahul care e legat sufleteste de rude nu se maturizeaza duhovniceste iar Dumnezeu nu-i da darul de a simti toti oamenii ca frati si de a-i iubi la fel. instrainarea e temelia trainica a vietii calugaresti.
familia sa nu intelegeau cu totul comportamentul sau, dar aveau incredere in el, stiau ca se poarta asa dintr-un motiv duhovnicesc si nu se suparau
cand s-a facut monah, St Paisie a facut o intelegere tainica cu Hristos: sa se ingrijeasca El de rudele sale. Daca s-ar fi interesat de rudele sale, ar fi incalcat aceasta intelegere. Avea incredere desavarsita ca ii lasa in cele mai sigure maini, nici nu s-a mai preocupat de ei, nici nu s-a mai rugat pentru ei, avea doar numele lor scrise in diptice, ca sa fie pomenite le liturghie
