•Uneori omul este foarte uşor la toate, alteori este plictisit, leneş, slăbit, întristat, rece. Însă să nu ne descurajăm, căci sunt multe întorsături şi zigzaguri in viata omului
•Să urmăm exemplul acelei văduve cu judecătorul cel nedrept, care, pentru că mereu îl supăra, i-a făcut dreptate. Să nu ne descurajăm în orice treaptă am fi;măcar de silă să ne rugăm şi Dumnezeu ne va cerceta cu milă, si va zice: Fie ţie după credinţa ta. Dumnezeu cere de la noi să fim statornici în rugăciune
• Citirea (Sfintei Scripturi) nu cere cantitate, ci calitate. Ceeace ne-a rămas în minte aceea se caută. Să nu căutăm să trecem filele, că mintea se întunecă de multa citire.
• Sfântul Efrem Sirul ne sfătuieşte ca întâi săstăm în genunchi şi să ne rugăm lui Dumnezeu ca săne deschidă mintea şi să ne-o lumineze, apoi să citimcu luare aminte o filă-două.
•Ε bine să luăm şi câteva note pe caiet, că scrisul e îndoită citire. De SfinteleScripturi ne putem folosi şi numai când le vedem.
• Să citim Sfintele Scripturi chiar de nu le înţelegem (pilda famenului Candachiei).- Călugărul ce nu citeşte Scriptura e ca o casă zidită pe nisip (Sfântul Casian), iar cel ce o citeşte e ca o casă pe temelie de piatră.- Ca cerbul la izvoarele apelor, aşa să alerge monahul la citirea Sfintei Scripturi.
• monahul este ispitit mai ales de trei feluri de draci într-o zi. Dimineaţa ne ispitesc dracii slavei deşarte şi ai mândriei şi mai ales ne luptă cu nesimţirea (când omul crede că el nu are păcate). Cauza pentru care nu ne cunoaştem este lipsa de rugăciune. La amiază ne luptă dracii mâniei şi ai iuţimii. Iar seara ne ispitesc dracii lăcomiei pântecelui
•ne vom lupta contra dracilor de dimineaţă prin rugăciune şi smerenie, contra celor de amiază, prin a ne întoarce cu dragoste, rugăciune, blândeţe către toţi (de nu avem adevărata dragoste către aproapele, măcar pe cea făţarnică să o uneltim), contra celor de seară prin înfrânare, aşa de ne vom lupta, vom ajunge la măsură dumnezeiască într-o zi
• Este bună orice rugăciune, numai să fie făcută cu umilinţă şi luare aminte. Iar de lipsesc acestea niciuna nu este bună. Şi rugăciunea de dimineaţă şi cea deamiază şi cea de seară este bună, numai să stea omul cu mintea toată vremea înaintea Domnului.
•Aceasta este adevărata rugăciune, dar ca să ajungem aici,trebuie ca înainte de rugăciune să citim ceva pentru a ne aduna mintea.
•Că monahul se reîntoarce în chilie ca un ostaş rănit din război, fiind supărat şi tulburat de ascultări şi de tăierea voii. De aceea, când vii în chilie, întâi să te linişteşti, apoi să citeşti o pagină-două din Sfinţii Părinţi, apoi să te rogi.- Mare legătură este între citire şi rugăciune.- Din citire mintea se adună la cele citite. Prin citire se linişteşte mintea întâi. Apoi stai în genunchi la rugăciune.
• Şi caută să ridici întâi mintea sus, apoi ca să ţii mintea acolo sus ridică şi mâinile sus. Să nu ridici mâinile întâi sus, ci mintea ridic-o întâi la rugăciune şi apoi mâinile, potrivit cuvintelor:
Pus-ai arc de aramă împotriva vrăjmaşilor noştri (mâinile sunt arc de aramă).- Citirea aduce mintea ca să se poată ruga.- Cum se ajută mintea din citire? Spune SfântulEfrem Sirul că de stai la rugăciune, să iei aminte ca vasele tale să nu le spurce dracii.
•De ai citit ceva şi apoi stai la rugăciune, îngerul Domnului îţi aduce aminte la rugăciune de cele pe care le-ai citit şi, chiar dacă mintea nu ajunge la rugăciune, are totuşi o lucrare a minţii, adică gândeşti la cele citite. Deşi nu este o rugăciune de aur sau argint, totuşi este de aramă, adică o cugetare duhovnicească ce tot ne suie către Dumnezeu.
• Se mai întâmplă că la citire se luminează mintea prin rugăciune. Deci şi înainte de a citi trebuie să te rogi, ca să te lumineze Dumnezeu. Rugăciunea este cheia dumnezeieştilor Scripturi, a citirii şi a înţelegerii lor.
•Să ne facem canonul rânduit, iar de nu putem cumva, măcar să ne ostenim cu altceva, căci căinţa sinceră înalţă pe om acolo unde îl urcă acea faptă.
• nu ajunge numai să mă trezesc şi să mă împotrivesc, că şi cei mai înţelepţi filosofi ai lumii şi ei erau înţelepţi şi treji, dar nu nădăjduiau la ajutorul lui Dumnezeu. Că au întrebat nişte filosofi pe un pustnic , (citim)la Pateric: „Ce aveţi voi mai mult decât noi, de voi puteţi să filosofaţi atâta pentru lepădarea de sine, pentru sărăcie şi pentru lepădarea de viaţa aceasta?". Şi i-a spus pustnicul: „Noi nădăjduim la darul lui Dumnezeu şi ne păzim mintea". Filosofii stoici şi cei epicurieni, sau alţii câţi au fost, nădăjduiau la înţelepciunea lor, iar calugarii nădăjduiau la Dumnezeu.
•din volumul al 17-lea al cartilor cu titlul "Ne vorbeste Parintele Cleopa, vedem ca parintele Cleopa nu descurajeaza pe nimeni, tuturor le da nadejde ca se pot ridica pe o treapta mai sus in urcusul duhovnicesc, indiferent de nivelul la care se afla, putin cate putin te imbogatesti, zicea el intotdeauna. Sfaturile acestea care te fac sa admiri omul care le-a spus se gasesc in volumul al 17-lea al cartilor cu titlul "ne vorbeste Parintele Cleopa
•Să urmăm exemplul acelei văduve cu judecătorul cel nedrept, care, pentru că mereu îl supăra, i-a făcut dreptate. Să nu ne descurajăm în orice treaptă am fi;măcar de silă să ne rugăm şi Dumnezeu ne va cerceta cu milă, si va zice: Fie ţie după credinţa ta. Dumnezeu cere de la noi să fim statornici în rugăciune
• Citirea (Sfintei Scripturi) nu cere cantitate, ci calitate. Ceeace ne-a rămas în minte aceea se caută. Să nu căutăm să trecem filele, că mintea se întunecă de multa citire.
• Sfântul Efrem Sirul ne sfătuieşte ca întâi săstăm în genunchi şi să ne rugăm lui Dumnezeu ca săne deschidă mintea şi să ne-o lumineze, apoi să citimcu luare aminte o filă-două.
•Ε bine să luăm şi câteva note pe caiet, că scrisul e îndoită citire. De SfinteleScripturi ne putem folosi şi numai când le vedem.
• Să citim Sfintele Scripturi chiar de nu le înţelegem (pilda famenului Candachiei).- Călugărul ce nu citeşte Scriptura e ca o casă zidită pe nisip (Sfântul Casian), iar cel ce o citeşte e ca o casă pe temelie de piatră.- Ca cerbul la izvoarele apelor, aşa să alerge monahul la citirea Sfintei Scripturi.
• monahul este ispitit mai ales de trei feluri de draci într-o zi. Dimineaţa ne ispitesc dracii slavei deşarte şi ai mândriei şi mai ales ne luptă cu nesimţirea (când omul crede că el nu are păcate). Cauza pentru care nu ne cunoaştem este lipsa de rugăciune. La amiază ne luptă dracii mâniei şi ai iuţimii. Iar seara ne ispitesc dracii lăcomiei pântecelui
•ne vom lupta contra dracilor de dimineaţă prin rugăciune şi smerenie, contra celor de amiază, prin a ne întoarce cu dragoste, rugăciune, blândeţe către toţi (de nu avem adevărata dragoste către aproapele, măcar pe cea făţarnică să o uneltim), contra celor de seară prin înfrânare, aşa de ne vom lupta, vom ajunge la măsură dumnezeiască într-o zi
• Este bună orice rugăciune, numai să fie făcută cu umilinţă şi luare aminte. Iar de lipsesc acestea niciuna nu este bună. Şi rugăciunea de dimineaţă şi cea deamiază şi cea de seară este bună, numai să stea omul cu mintea toată vremea înaintea Domnului.
•Aceasta este adevărata rugăciune, dar ca să ajungem aici,trebuie ca înainte de rugăciune să citim ceva pentru a ne aduna mintea.
•Că monahul se reîntoarce în chilie ca un ostaş rănit din război, fiind supărat şi tulburat de ascultări şi de tăierea voii. De aceea, când vii în chilie, întâi să te linişteşti, apoi să citeşti o pagină-două din Sfinţii Părinţi, apoi să te rogi.- Mare legătură este între citire şi rugăciune.- Din citire mintea se adună la cele citite. Prin citire se linişteşte mintea întâi. Apoi stai în genunchi la rugăciune.
• Şi caută să ridici întâi mintea sus, apoi ca să ţii mintea acolo sus ridică şi mâinile sus. Să nu ridici mâinile întâi sus, ci mintea ridic-o întâi la rugăciune şi apoi mâinile, potrivit cuvintelor:
Pus-ai arc de aramă împotriva vrăjmaşilor noştri (mâinile sunt arc de aramă).- Citirea aduce mintea ca să se poată ruga.- Cum se ajută mintea din citire? Spune SfântulEfrem Sirul că de stai la rugăciune, să iei aminte ca vasele tale să nu le spurce dracii.
•De ai citit ceva şi apoi stai la rugăciune, îngerul Domnului îţi aduce aminte la rugăciune de cele pe care le-ai citit şi, chiar dacă mintea nu ajunge la rugăciune, are totuşi o lucrare a minţii, adică gândeşti la cele citite. Deşi nu este o rugăciune de aur sau argint, totuşi este de aramă, adică o cugetare duhovnicească ce tot ne suie către Dumnezeu.
• Se mai întâmplă că la citire se luminează mintea prin rugăciune. Deci şi înainte de a citi trebuie să te rogi, ca să te lumineze Dumnezeu. Rugăciunea este cheia dumnezeieştilor Scripturi, a citirii şi a înţelegerii lor.
•Să ne facem canonul rânduit, iar de nu putem cumva, măcar să ne ostenim cu altceva, căci căinţa sinceră înalţă pe om acolo unde îl urcă acea faptă.
• nu ajunge numai să mă trezesc şi să mă împotrivesc, că şi cei mai înţelepţi filosofi ai lumii şi ei erau înţelepţi şi treji, dar nu nădăjduiau la ajutorul lui Dumnezeu. Că au întrebat nişte filosofi pe un pustnic , (citim)la Pateric: „Ce aveţi voi mai mult decât noi, de voi puteţi să filosofaţi atâta pentru lepădarea de sine, pentru sărăcie şi pentru lepădarea de viaţa aceasta?". Şi i-a spus pustnicul: „Noi nădăjduim la darul lui Dumnezeu şi ne păzim mintea". Filosofii stoici şi cei epicurieni, sau alţii câţi au fost, nădăjduiau la înţelepciunea lor, iar calugarii nădăjduiau la Dumnezeu.
•din volumul al 17-lea al cartilor cu titlul "Ne vorbeste Parintele Cleopa, vedem ca parintele Cleopa nu descurajeaza pe nimeni, tuturor le da nadejde ca se pot ridica pe o treapta mai sus in urcusul duhovnicesc, indiferent de nivelul la care se afla, putin cate putin te imbogatesti, zicea el intotdeauna. Sfaturile acestea care te fac sa admiri omul care le-a spus se gasesc in volumul al 17-lea al cartilor cu titlul "ne vorbeste Parintele Cleopa
