si eu tanjesc dupa primavara , tare mult doresc sa vin si sa va aduc mangaiere si sa bucur inimile voastre atat de greu incercate iarna aceasta, care a cazut atat de grea si care a adus surorilor atatea suparari
ma rog ca cerul sa va pazeasca sa va fie usoara povara necazurilor si a intristarilor care va vor duce in Imparatia lui Dumnezeu
CU ADEVARAT ORICE INTRISTARE PURTATA CU RABDARE SI CURAJ VA FI O TREAPTA CE VA VA RIDICA SPRE DESAVARSIRE
cat despre privegheri inima nu ma incredinteaza ca ar fi potrivit sa faceti acum ci mai bine cand s-o mai imbuna vremea
Postul Mare sa-l petreceti cu intelepciune si cumintenie sa tineti randuiala postului a citaniei si a rugaciunilor pe masura puterii si a dorintei voastre
Xeni: trebuie sa te intrebe cineva si sa te sfatuiasca. vreau sa faci urmatorul lucru: ai porunca de la mine sa intrebi pe toate surorile tale ce cred ele despre sanatatea ta si despre regimul la care te supui (nu stiu cum sa face ca numai cand e vorba de tine ratacesti...)
sa le intrebi daca si tu ai nevoie de regimul pe ceare il ingadui surorilor bolnave.... sa asculti judecata lor pe care si eu o socotesc cuminte
daca iti vor spune ca n-ai nevoie de dezlegare ca cele bolnave atunci ai binecuvantarea mea sa postesti ca cele sanatoase
...
afla ca veselia ta si buna ta dispozitie inveselesc si chipurile celorlalte surori si prefac manastirea in rai. dimpotriva tristetea si amaraciunea ta li se transmit celorlalte si alunga bucuria din raiul vostru
sa nu te mai lasi prada acelei tristeti visatoare fiindca ranesti inimile surorilor tale
principiul dupa care ma calauzesc in viata: cand bucuri inima aproapelui tau fii sigur ca te vei face placut lui Dumnezeu mai mult decat daca te-ai ruga si ai posti indelung... cu atat mai mult cu cat aproapele tau e lipsit de toate si numai de la tine asteapta si spera bucurie duhovniceasca
stareta unei manastiri nu pentru ea traieste ci pentru obste si traind pentru obste traieste pentru Dumnezeu si Dumnezeu ii primeste viata aceasta ca jertfa bineplacuta
iti scriu toate acestea indemnat parca de un glas tainic care imi misca mana, fiindca eu despre altceva pornisem sa iti scriu doua vorba cand iata ca s-au umplut deja patru pagini
surorile cele tinere n-au voie sa se lipseasca de hrana de care au nevoie. trebuie sa dea trupului tot ce acesta are nevoie ca sa nu ii faca rau. deci daca breuneia dintre cele tinere i se face foame pana seara poate manca putina paine cu apa...dupa ce va trece perioada de trecere atunci pot sa posteasca si sa manance o data in zi. trupul femeii are nevoie si de mai multa hrana si de mai mult somn. amintiti-va va ausnteti femei si nu indrazniti sa va masurati cu barbatii.
daca cineva cu mai mult indrazneala face asceza grea inainte de a-si fi intarit sufletul prin virtuti acela se va rataci si va cadea. de aceea va cer va rog si doresc din tot sufletul ca IN TOATE SA URMATI CALEA CUMPATARII. dati trupului cele pe care le cere ca sa traiasca si sa fie sanatos. sa cautati desavarsirea sufletului. doresc sa va intariti atat de mult in virtute incat sa puteti spune si simti " nu eu traiesc ci Hristos traieste in mine ". cand veti reusi aceasta numai atunci sa cautati sa dobanditi si alte virtuti dar mai intai aceasta fiindca fara ea nu faceti nimic.
sa nu rataciti si sa credeti ca rugaciunile va vor duce la desavarsire, deoarece la desavarsire ne duce numai Domnul Iisus care locuieste in noi si a carui voie o facem, Cel ce spune ca locuieste si merge cu noi atunci cand facem poruncile Lui. fara Hristos cel dintru noi rugaciunile ne ratacesc
ma rog fierbinte ca voi toate sa va intariti in lupta cu egoismul care e greu de biruit fiindca se aseamana cu Hidra cea cu mult capete. cand i se taie un cap altul ii creste la loc cu o alta infatisare si cu un alt chip
egoismul e o boala a sufletului. cel mai adesea se ascunde sub aceste infatisari: nesupunere neascultare trufia mintii/ cunoasterii judecata dispretuitoare fata de greseala celuilalt multumire de sine plangere impotriva sortii; mai rar ca indreptatire, cand cerem ceva ca un drept care ni se cuvine(e dreptul meu/ ce, nu merit?) sau ca vanitate ambitie si celelalte. toate sunt chipuri ale egoismului. cand renuntam la lume vedem dintr-o data toata uratenia egoismului, pe care in lume nu o vedeam
fiecare sa se cerceteze pe sine si daca va vedea ca are ceva din toate acestea sa se ingrijeasca si sa smulga raul din radacina ca sa nu ajunga la patimi mai mari sa piarda rodul ostenelilor si sa lucreze degeaba...
ma rog ca cerul sa va pazeasca sa va fie usoara povara necazurilor si a intristarilor care va vor duce in Imparatia lui Dumnezeu
CU ADEVARAT ORICE INTRISTARE PURTATA CU RABDARE SI CURAJ VA FI O TREAPTA CE VA VA RIDICA SPRE DESAVARSIRE
cat despre privegheri inima nu ma incredinteaza ca ar fi potrivit sa faceti acum ci mai bine cand s-o mai imbuna vremea
Postul Mare sa-l petreceti cu intelepciune si cumintenie sa tineti randuiala postului a citaniei si a rugaciunilor pe masura puterii si a dorintei voastre
Xeni: trebuie sa te intrebe cineva si sa te sfatuiasca. vreau sa faci urmatorul lucru: ai porunca de la mine sa intrebi pe toate surorile tale ce cred ele despre sanatatea ta si despre regimul la care te supui (nu stiu cum sa face ca numai cand e vorba de tine ratacesti...)
sa le intrebi daca si tu ai nevoie de regimul pe ceare il ingadui surorilor bolnave.... sa asculti judecata lor pe care si eu o socotesc cuminte
daca iti vor spune ca n-ai nevoie de dezlegare ca cele bolnave atunci ai binecuvantarea mea sa postesti ca cele sanatoase
...
afla ca veselia ta si buna ta dispozitie inveselesc si chipurile celorlalte surori si prefac manastirea in rai. dimpotriva tristetea si amaraciunea ta li se transmit celorlalte si alunga bucuria din raiul vostru
sa nu te mai lasi prada acelei tristeti visatoare fiindca ranesti inimile surorilor tale
principiul dupa care ma calauzesc in viata: cand bucuri inima aproapelui tau fii sigur ca te vei face placut lui Dumnezeu mai mult decat daca te-ai ruga si ai posti indelung... cu atat mai mult cu cat aproapele tau e lipsit de toate si numai de la tine asteapta si spera bucurie duhovniceasca
stareta unei manastiri nu pentru ea traieste ci pentru obste si traind pentru obste traieste pentru Dumnezeu si Dumnezeu ii primeste viata aceasta ca jertfa bineplacuta
iti scriu toate acestea indemnat parca de un glas tainic care imi misca mana, fiindca eu despre altceva pornisem sa iti scriu doua vorba cand iata ca s-au umplut deja patru pagini
surorile cele tinere n-au voie sa se lipseasca de hrana de care au nevoie. trebuie sa dea trupului tot ce acesta are nevoie ca sa nu ii faca rau. deci daca breuneia dintre cele tinere i se face foame pana seara poate manca putina paine cu apa...dupa ce va trece perioada de trecere atunci pot sa posteasca si sa manance o data in zi. trupul femeii are nevoie si de mai multa hrana si de mai mult somn. amintiti-va va ausnteti femei si nu indrazniti sa va masurati cu barbatii.
daca cineva cu mai mult indrazneala face asceza grea inainte de a-si fi intarit sufletul prin virtuti acela se va rataci si va cadea. de aceea va cer va rog si doresc din tot sufletul ca IN TOATE SA URMATI CALEA CUMPATARII. dati trupului cele pe care le cere ca sa traiasca si sa fie sanatos. sa cautati desavarsirea sufletului. doresc sa va intariti atat de mult in virtute incat sa puteti spune si simti " nu eu traiesc ci Hristos traieste in mine ". cand veti reusi aceasta numai atunci sa cautati sa dobanditi si alte virtuti dar mai intai aceasta fiindca fara ea nu faceti nimic.
sa nu rataciti si sa credeti ca rugaciunile va vor duce la desavarsire, deoarece la desavarsire ne duce numai Domnul Iisus care locuieste in noi si a carui voie o facem, Cel ce spune ca locuieste si merge cu noi atunci cand facem poruncile Lui. fara Hristos cel dintru noi rugaciunile ne ratacesc
ma rog fierbinte ca voi toate sa va intariti in lupta cu egoismul care e greu de biruit fiindca se aseamana cu Hidra cea cu mult capete. cand i se taie un cap altul ii creste la loc cu o alta infatisare si cu un alt chip
egoismul e o boala a sufletului. cel mai adesea se ascunde sub aceste infatisari: nesupunere neascultare trufia mintii/ cunoasterii judecata dispretuitoare fata de greseala celuilalt multumire de sine plangere impotriva sortii; mai rar ca indreptatire, cand cerem ceva ca un drept care ni se cuvine(e dreptul meu/ ce, nu merit?) sau ca vanitate ambitie si celelalte. toate sunt chipuri ale egoismului. cand renuntam la lume vedem dintr-o data toata uratenia egoismului, pe care in lume nu o vedeam
fiecare sa se cerceteze pe sine si daca va vedea ca are ceva din toate acestea sa se ingrijeasca si sa smulga raul din radacina ca sa nu ajunga la patimi mai mari sa piarda rodul ostenelilor si sa lucreze degeaba...
