sf mucenic Vasilisc "Doamne, cercetează-mă pe mine, precum ai cercetat pe Iosif în temniţă, pe Ieremia în noroi, pe Daniil în groapa leilor şi pe cei trei tineri în cuptorul haldeilor; precum ai arătat bunătatea Ta Susanei, cea năpăstuită de bătrînii cei mincinoşi, Cel ce ai scos pe Petru din temniţă şi pe Tecla ai apărat-o în fata tuturor, tot aşa şi spre mine nevrednicul şi smeritul robul Tău întinde mila Ta şi arată minunile Tale, pentru slava Preasfîntului Tău nume".
Pe cînd sfîntul se ruga astfel, deodată s-a cutremurat pămîntul şi un glas de sus s-a auzit: "Nu te teme, că
sînt cu tine!" Şi îndată încălţămintea de aramă din picioarele lui s-a topit ca ceara de faţa focului, lanţurile
au căzut de pe dînsul şi stejarul cel uscat a înverzit, a facut ramuri cu multe frunze şi umbră
mare deasupra sfîntului Vasilisc .
acolo unde stăteau picioarele sfîntului şi se roşise pămîntul de sîngele lui, a izvorît un izvor de apă. Sfîntul Vasilisc a vazut acestea si a început a mulţumi lui Dumnezeu "Doamne Iisuse Hristoase, Cuvîntule cel mai înainte de veci şi Fiul Tatălui celui neajuns şi nesupus, Cel ce ai binevoit a Te pogorî pe pămînt şi a Te face om ca să ne răscumperi de la vechiul chinuitor diavolul şi să ne izbăveşti de toate lucrurile lui cele rele; Cel ce ne-ai înălţat pe noi, iar pe acela l-ai smerit, l-ai călcat şi l-ai condamnat în adînc, iar pe noi ne-ai înviat, cu ce buze Te voi preamări pe Tine, cu ce glas mă voi mărturisi Ţie şi cu ce glas voi cînta, spunand tuturor puterea Ta, pe care ai arătat-o acum mie robului Tău, precum ai arătat şi pe sfinţii Tăi Eutropie şi Cleonic, cînd eram bătuţi înaintea prefectului Asclipiodot?
Şi acum, Doamne, cine sînt eu nevrednicul, că ai atîta milă de mine ?
Pe cînd sfîntul se ruga astfel, deodată s-a cutremurat pămîntul şi un glas de sus s-a auzit: "Nu te teme, că
sînt cu tine!" Şi îndată încălţămintea de aramă din picioarele lui s-a topit ca ceara de faţa focului, lanţurile
au căzut de pe dînsul şi stejarul cel uscat a înverzit, a facut ramuri cu multe frunze şi umbră
mare deasupra sfîntului Vasilisc .
acolo unde stăteau picioarele sfîntului şi se roşise pămîntul de sîngele lui, a izvorît un izvor de apă. Sfîntul Vasilisc a vazut acestea si a început a mulţumi lui Dumnezeu "Doamne Iisuse Hristoase, Cuvîntule cel mai înainte de veci şi Fiul Tatălui celui neajuns şi nesupus, Cel ce ai binevoit a Te pogorî pe pămînt şi a Te face om ca să ne răscumperi de la vechiul chinuitor diavolul şi să ne izbăveşti de toate lucrurile lui cele rele; Cel ce ne-ai înălţat pe noi, iar pe acela l-ai smerit, l-ai călcat şi l-ai condamnat în adînc, iar pe noi ne-ai înviat, cu ce buze Te voi preamări pe Tine, cu ce glas mă voi mărturisi Ţie şi cu ce glas voi cînta, spunand tuturor puterea Ta, pe care ai arătat-o acum mie robului Tău, precum ai arătat şi pe sfinţii Tăi Eutropie şi Cleonic, cînd eram bătuţi înaintea prefectului Asclipiodot?
Şi acum, Doamne, cine sînt eu nevrednicul, că ai atîta milă de mine ?