Dumnezeu trimite bolile si necazurile. Trimite. Nu ingaduie, trimite. Invatam de la isihasti. Sa lasam implicitul aici, ca sa nu ne luam cu mainile de cap.
Intotdeauna va fi cate un baiat gata sa Ii ia apararea lui Dumnezeu. baiatul zice Cine e numai iubire nu poa sa faca asa ceva. si baiatul vorbeste serios.
Dumnezeu nu a ridicat blestemul asupra lumii si oamenilor. Nici nu pare sa aiba intentia sa o faca.
A pedepsit pe toti oamenii cand a gresit Adam dar de iertat iarta numai individual.
Adica a gresit unul si au fost toti pedepsiti. E iertat unul dar cu restul ramane cum am stabilit. Hristos nu a iertat pe toata lumea.
Blestemul e o realitate puternica si continua. Iertarea e o posibilitate.
Iertarea/impacarea cu Dumnezeu e potentiala, e posibila, e o usa care poate fi deschisa sau nu.
De iertat te iarta in momentul cand zici ca ai gresit. Cu totul altceva sunt consecintele, canonul, astea nu se sterg. Consecintele se pot intinde si pana la 7 generatii. Iertarea are definitia ei cu totul aparte, ca sa zic asa. Probleme?
Adica sunt doua feluri de iertari. Omului i se cere sa ierte si sa nu se razbune, adica sa nu aplice nici un fel de represalii, pedepse pentru raul suferit. Dumnezeu nu e asa. Ai gresit si recunosti ca ai gresit? Dumnezeu iarta si iti trage si o bataie sora cu moartea, te da cu capul de toti peretii cum ar veni, pana te saturi. E o bunatate mai speciala. Iar uneori ti-o servesti si fara nici un motiv.
De explicat nu o sa iti explice nimeni niciodata care e vointa lui Dumnezeu in ceea ce te priveste. Ar fi si greu. La ce nivel de detaliu? Pana unde e vointa lui Dumnezeu si unde incepe alegerea ta zisa si libera? Libera? Da, libera.
Dar blestemul ramane o constanta. Produce frica. Si unde e frica poti aprecia in adevarata ei valoare mila dumnezeiasca. Prin contrast.
Intotdeauna va fi cate un baiat gata sa Ii ia apararea lui Dumnezeu. baiatul zice Cine e numai iubire nu poa sa faca asa ceva. si baiatul vorbeste serios.
Dumnezeu nu a ridicat blestemul asupra lumii si oamenilor. Nici nu pare sa aiba intentia sa o faca.
A pedepsit pe toti oamenii cand a gresit Adam dar de iertat iarta numai individual.
Adica a gresit unul si au fost toti pedepsiti. E iertat unul dar cu restul ramane cum am stabilit. Hristos nu a iertat pe toata lumea.
Blestemul e o realitate puternica si continua. Iertarea e o posibilitate.
Iertarea/impacarea cu Dumnezeu e potentiala, e posibila, e o usa care poate fi deschisa sau nu.
De iertat te iarta in momentul cand zici ca ai gresit. Cu totul altceva sunt consecintele, canonul, astea nu se sterg. Consecintele se pot intinde si pana la 7 generatii. Iertarea are definitia ei cu totul aparte, ca sa zic asa. Probleme?
Adica sunt doua feluri de iertari. Omului i se cere sa ierte si sa nu se razbune, adica sa nu aplice nici un fel de represalii, pedepse pentru raul suferit. Dumnezeu nu e asa. Ai gresit si recunosti ca ai gresit? Dumnezeu iarta si iti trage si o bataie sora cu moartea, te da cu capul de toti peretii cum ar veni, pana te saturi. E o bunatate mai speciala. Iar uneori ti-o servesti si fara nici un motiv.
De explicat nu o sa iti explice nimeni niciodata care e vointa lui Dumnezeu in ceea ce te priveste. Ar fi si greu. La ce nivel de detaliu? Pana unde e vointa lui Dumnezeu si unde incepe alegerea ta zisa si libera? Libera? Da, libera.
Dar blestemul ramane o constanta. Produce frica. Si unde e frica poti aprecia in adevarata ei valoare mila dumnezeiasca. Prin contrast.