mai intai in gand,
apoi in privire
apoi in cuvant
la urma in fapta
(Cuv. Pimen)
gand-privire-cuvant-fapta.
in situatia in care cineva iti face rau (de obicei ceva ce vezi ca fiind o nedreptate mare sau mica la adresa ta, la care nu te asteptai, te ia prin surprindere, nu intotdeauna, dar de cele mai multe ori)
chestiunea enorm de dificila in practica este sa identifici rapid gandul tau de raspuns (la raul facut de altul)
si emotia negativa asociata ( care intuneca instantaneu mintea!!!) si
sa distrugi, cat se poate de repede si cum ar fi, acel gand. nu-l distrugi, te intuneca din ce in ce mai tare la minte, privire, cuvant, fapta. enorm de dificil in practica, dar alta cale de a te cunoaste cum esti de fapt nu prea e.
de exemplu, cand ma lauda altul, percep asta ca pe un bine. e inevitabil. iar cand ma vorbeste "de rau" percep asta ca pe un rau. in primul caz, ma grabesc sa-l laud si eu, in al doilea, primul gand care imi vine este sa-i intorc vorbele si sa-i gasesc si eu lui aceleasi defecte, ba chiar mai mari.
mecanisme si automatisme de care uitam in permanenta. ca si cum am fi papusi, trag de noi. sensibili mai suntem :)
